Man page - fstab(5)
Packages contains this manual
Available languages:
en pl cs ja uk ro sr deManual
FSTAB
NUMEREZUMAT
DESCRIERE
Primul cĆ¢mp (āfs_specā, specificare_sistem-fiČiere).
Al doilea cĆ¢mp (āfs_fileā, fiČierul_sistemului-de-fiČiere).
Al treilea cĆ¢mp (āfs_vfstypeā, sistem-fiČiere_tip-sistem-fiČiere-virtual).
Al patrulea cĆ¢mp (āfs_mntopsā, opČiuni-montare_sistem-fiČiere).
Al cincilea cĆ¢mp (āfs_freqā, frecvenČÄ_sistem-fiČiere).
Al Časelea cĆ¢mp (āfs_passnoā, numÄr-ordine-de-verificare_sistem-fiČiere).
FIČIERE
NOTE
ISTORIC
CONSULTAČI ČI
RAPORTAREA ERORILOR
DISPONIBILITATE
NUME
fstab - informaČii statice despre sistemele de fiČiere
REZUMAT
/etc/fstab
DESCRIERE
FiČierul fstab conČine informaČii descriptive despre sistemele de fiČiere pe care sistemul le poate monta. fstab este doar citit de programe, nu Či scris; este de datoria administratorului de sistem sÄ creeze Či sÄ menČinÄ acest fiČier Ć®n mod corespunzÄtor. Ordinea Ć®nregistrÄrilor din fstab este importantÄ, deoarece fsck (8), mount (8) Či umount (8) parcurg secvenČial fstab , fÄcĆ¢ndu-Či treaba.
FiČierul nu este citit doar de mount (8), ci este adesea utilizat de multe alte instrumente Či demoni, iar funcČionalitatea corectÄ poate necesita paČi suplimentari. De exemplu, pe sistemele bazate pe systemd, se recomandÄ sÄ se utilizeze systemctl daemon-reload dupÄ modificarea fstab .
Fiecare sistem de fiČiere este descris pe o linie separatÄ, cu cĆ¢mpuri separate prin tabulatoare sau spaČii. Linia este Ć®mpÄrČitÄ Ć®n cĆ¢mpuri Ć®nainte de a fi analizatÄ. Aceasta Ć®nseamnÄ cÄ orice spaČii sau tabulatoare din cadrul cĆ¢mpurilor trebuie eludate folosind \040 sau \011, chiar Či Ć®n cadrul Čirurilor de caractere puse Ć®ntre ghilimele (de exemplu, LABEL="foo\040bar").
Liniile care Ć®ncep cu ā#ā sunt comentarii. Liniile goale sunt ignorate.
UrmÄtorul este un exemplu tipic de intrare fstab :
LABEL=t-home2 /home ext4 defaults,auto_da_alloc 0 2
Primul cĆ¢mp (āfs_specā, specificare_sistem-fiČiere).
Acest cĆ¢mp descrie dispozitivul special de blocuri, sistemul de fiČiere la distanČÄ sau imaginea sistemului de fiČiere pentru dispozitivul de buclÄ care urmeazÄ sÄ fie montat sau fiČierul spaČiului de interschimb(swap) sau dispozitivul spaČiului de interschimb(swap) care urmeazÄ sÄ fie activat.
Pentru montÄrile obiČnuite, acesta va conČine (o legÄturÄ cÄtre) un nod de dispozitiv special de bloc (aČa cum este creat de mknod (2)) pentru dispozitivul care urmeazÄ sÄ fie montat, cum ar fi /dev/cdrom sau /dev/sdb7 . Pentru montÄrile NFS, acest cĆ¢mp este <gazda>:<dir> , de exemplu, knuth.aeb.nl:/ . Pentru sistemele de fiČiere fÄrÄ stocare, se poate utiliza orice Čir de caractere, care va apÄrea Ć®n ieČirea df (1), de exemplu. Utilizarea tipicÄ este proc pentru procfs ; mem , none , sau tmpfs pentru tmpfs . Alte sisteme de fiČiere speciale, cum ar fi udev Či sysfs , nu sunt de obicei listate Ć®n fstab .
LABEL=<eticheta> sau UUID=<uuid> pot fi date Ć®n locul unui nume de dispozitiv. Aceasta este metoda recomandatÄ, deoarece numele dispozitivelor sunt adesea o coincidenČÄ a ordinii de detectare a componentelor fizice Či se pot schimba atunci cĆ¢nd se adaugÄ sau se eliminÄ alte discuri. De exemplu, āLABEL=Pornireā sau āUUID=3e6be9de-8139-11d1-9106-a43f08d823a6ā. (UtilizaČi un instrument specific sistemului de fiČiere, cum ar fi e2label (8), xfs_admin (8) sau fatlabel (8) pentru a defini ETICHETELE pe sistemele de fiČiere).
De asemenea, este posibil sÄ se utilizeze PARTUUID= Či PARTLABEL= . AceČti identificatori de partiČii sunt acceptaČi, de exemplu, pentru GUID Partition Table (GPT).
ConsultaČi mount (8), blkid (8) sau lsblk (8) pentru mai multe detalii despre identificatorii de dispozitiv.
ReČineČi cÄ mount (8) utilizeazÄ UUID-uri ca Čiruri de caractere. Reprezentarea Čirului UUID trebuie sÄ se bazeze pe caractere minuscule. Dar atunci cĆ¢nd se specificÄ ID-ul de volum al sistemelor de fiČiere FAT sau NTFS se folosesc caractere majuscule (de exemplu UUID="A40D-85E7" sau UUID="61DB7756DB7779B3").
Al doilea cĆ¢mp (āfs_fileā, fiČierul_sistemului-de-fiČiere).
Acest cĆ¢mp descrie punctul de montare (Činta) pentru sistemul de fiČiere. Pentru spaČiul de interschimb(swap), acest cĆ¢mp trebuie specificat ca fiind ānoneā (niciunul). Ćn cazul Ć®n care numele punctului de montare conČine spaČii sau tabulatoare, acestea pot fi redate sub forma ā\040ā Či, respectiv, ā\011ā.
Al treilea cĆ¢mp (āfs_vfstypeā, sistem-fiČiere_tip-sistem-fiČiere-virtual).
Acest cĆ¢mp descrie tipul de sistem de fiČiere. Linux acceptÄ multe tipuri de sisteme de fiČiere: ext4, xfs, btrfs, f2fs, vfat, ntfs, hfsplus, tmpfs, sysfs, proc, iso9660, udf, squashfs, nfs, cifs Či multe altele. Pentru mai multe detalii, consultaČi mount (8).
O intrare swap denotÄ un fiČier sau o partiČie care urmeazÄ sÄ fie utilizatÄ pentru spaČiul de interschimb, cf. swapon (8). O intrare none este utilÄ pentru montarea de tip ābindā sau āmoveā.
Se pot specifica mai multe tipuri Ć®ntr-o listÄ despÄrČitÄ prin virgule.
mount (8) Či umount (8) acceptÄ subtipuri de sisteme de fiČiere. Subtipul este definit prin sufixul ā.subtipā. De exemplu, āfuse.sshfsā. Se recomandÄ utilizarea notaČiei de subtip mai degrabÄ decĆ¢t adÄugarea oricÄrui prefix la primul cĆ¢mp fstab (de exemplu, āsshfs#exemplu.comā este depreciat).
Al patrulea cĆ¢mp (āfs_mntopsā, opČiuni-montare_sistem-fiČiere).
Acest cĆ¢mp descrie opČiunile de montare asociate cu sistemul de fiČiere.
Acesta este format ca o listÄ de opČiuni separate prin virgule Či este opČional pentru mount (8) sau swapon (8). ConvenČia uzualÄ este de a utiliza cel puČin cuvĆ¢ntul cheie ādefaultsā acolo.
De obicei, conČine tipul de montare ( ro , doar-citire sau rw , citire-scriere; implicit rw ), plus orice opČiune suplimentarÄ corespunzÄtoare tipului de sistem de fiČiere (inclusiv opČiuni de ajustare a performanČei). Pentru detalii, consultaČi mount (8) sau swapon (8).
OpČiunile de bazÄ independente de sistemul de fiČiere sunt:
defaults
utilizeazÄ opČiunile implicite. OpČiunea implicitÄ depinde de nucleu Či de sistemul de fiČiere. mount (8) nu are un set de opČiuni implicite incluse Ć®n codul sÄu. OpČiunile implicite ale nucleului sunt, de obicei, rw, suid, dev, exec, auto, nouser Či async.
noauto
nu se monteazÄ atunci cĆ¢nd se dÄ mount -a (de exemplu, la pornire)
user
permite unui utilizator sÄ monteze
owner
permite proprietarului dispozitivului sÄ monteze
comment
sau x-<nume> pentru utilizare de cÄtre programele de Ć®ntreČinere fstab
nofail
nu raporteazÄ erori pentru acest dispozitiv dacÄ acesta nu existÄ.
Al cincilea cĆ¢mp (āfs_freqā, frecvenČÄ_sistem-fiČiere).
Acest cĆ¢mp este utilizat de dump (8) pentru a determina ce sisteme de fiČiere trebuie sÄ fie descÄrcate. Ćn cazul Ć®n care nu este prezent, valoarea implicitÄ este zero ( nu se efectueazÄ descÄrcarea).
Al Časelea cĆ¢mp (āfs_passnoā, numÄr-ordine-de-verificare_sistem-fiČiere).
Acest cĆ¢mp este utilizat de fsck (8) pentru a determina ordinea Ć®n care sunt efectuate verificÄrile sistemului de fiČiere la pornire. Sistemul de fiČiere rÄdÄcinÄ ar trebui sÄ fie specificat cu fs_passno 1. Alte sisteme de fiČiere ar trebui sÄ aibÄ fs_passno 2. Sistemele de fiČiere din cadrul unei unitÄČi vor fi verificate secvenČial, dar sistemele de fiČiere de pe unitÄČi diferite vor fi verificate Ć®n acelaČi timp pentru a utiliza paralelismul disponibil Ć®n dispozitivul fizic. DacÄ nu este prezentÄ, valoarea implicitÄ este zero (nu se verificÄ sistemul de fiČiere).
FIČIERE
/etc/fstab , <fstab.h>
NOTE
Modul corect de citire a Ć®nregistrÄrilor din fstab este de a utiliza rutinele getmntent (3) sau libmount .
CuvĆ¢ntul cheie ignore ca tip de sistem de fiČiere (al treilea cĆ¢mp) nu mai este acceptat de instrumentul de montare bazat pe libmount (Ć®ncepĆ¢nd cu util-linux v2.22).
Acest document descrie modul de gestionare al fstab de cÄtre util-linux Či libmount . Pentru systemd , citiČi documentaČia systemd . ExistÄ mici diferenČe.
ISTORIC
āStrÄmoČulā acestui format de fiČier fstab a apÄrut Ć®n 4.0BSD.
CONSULTAČI ČI
getmntent (3), fs (5), findmnt (8), mount (8), swapon (8)
RAPORTAREA ERORILOR
Pentru rapoarte de eroare, folosiČi sistemul de urmÄrire al erorilor <https://github.com/util-linux/util-linux/issues>.
DISPONIBILITATE
fstab face parte din pachetul util-linux care poate fi descÄrcat de la Linux Kernel Archive <https://www.kernel.org/pub/linux/utils/util-linux/>.